Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să prezinte luni un nou pachet de investiții al Uniunii Europene pentru Groenlanda. Inițiativa vizează domenii strategice, de la materii prime critice și energie verde până la comunicații prin satelit, într-un moment în care insula arctică devine tot mai importantă în competiția geopolitică globală.
Vizita de două zile a șefei Comisiei Europene în Groenlanda a început duminică și este interpretată drept un semnal de susținere pentru autoritățile de la Nuuk și pentru Danemarca. Ambele au respins categoric declarațiile repetate ale președintelui american Donald Trump privind preluarea controlului asupra teritoriului, potrivit Reuters.
UE pregătește un pachet „substanțial” pentru Groenlanda
Ursula von der Leyen a ajuns duminică la Nuuk, capitala Groenlandei, unde a precizat că noul angajament financiar european va fi unul „substanțial”. Oficiala nu a oferit, deocamdată, detalii privind valoarea totală a fondurilor sau calendarul programelor.
Investițiile europene ar urma să se concentreze pe exploatarea și procesarea mineralelor esențiale pentru industria tehnologică, dezvoltarea energiei regenerabile și îmbunătățirea infrastructurii de comunicații prin satelit.
Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a transmis că autoritățile locale vor să aprofundeze relația cu Bruxellesul.
„Dorim să dezvoltăm în continuare prietenia apropiată și parteneriatul bun” cu Uniunea Europeană, a declarat acesta.
Groenlanda, tot mai importantă pentru marile puteri
Interesul strategic pentru Groenlanda a crescut puternic în ultimii ani. Topirea accelerată a gheții din regiunea arctică poate deschide rute maritime noi și facilitează accesul la resurse minerale importante, inclusiv la materii prime necesare tranziției energetice și producției de tehnologii avansate.
Statele Unite, Rusia, China și Uniunea Europeană urmăresc tot mai atent evoluțiile din Arctica, o zonă care capătă relevanță economică, militară și comercială.
Ursula von der Leyen a vorbit și despre impactul schimbărilor climatice după sosirea sa în Groenlanda.
„Peisajele spectaculoase și frumusețea naturală a Groenlandei vor rămâne mult timp în memoria mea. Dar la fel și urmele vizibile ale schimbărilor climatice asupra calotei glaciare”, a transmis președinta Comisiei Europene într-un mesaj publicat pe platforma X.
Ea a adăugat că retragerea gheții conturează „o nouă realitate” pentru întreaga regiune arctică.
Donald Trump insistă asupra controlului american
Subiectul Groenlandei a generat tensiuni între Washington și capitalele europene, după ce Donald Trump a reluat cererile ca Statele Unite să preia controlul asupra insulei. Liderul american a susținut că Danemarca nu ar putea asigura suficient protecția teritoriului.
Danemarca și Groenlanda au respins această perspectivă. Oficialii europeni au amintit, totodată, că Groenlanda se află în zona protejată de NATO și beneficiază de garanțiile de securitate colectivă ale Alianței.
SUA au deja o prezență militară pe insulă și pot extinde această prezență în baza unui acord vechi de câteva decenii. Disputa s-a temperat după discuțiile purtate de Trump cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Davos, în ianuarie, când s-a convenit lansarea unor negocieri între Statele Unite, Danemarca și Groenlanda.
Negocierile nu au produs până acum un acord. La summitul NATO din Turcia, organizat în iulie, Donald Trump și-a reafirmat poziția potrivit căreia SUA ar trebui să controleze Groenlanda.
Legătura dintre UE și Groenlanda
Groenlanda este un teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei. Deși Danemarca face parte din Uniunea Europeană, Groenlanda a ieșit din Comunitatea Economică Europeană în 1985. Cetățenii groenlandezi au însă cetățenie daneză, ceea ce înseamnă că sunt și cetățeni ai UE.
Bruxellesul finanțează deja proiecte în Groenlanda, în special în educație și pescuit. Noul plan pregătit de Comisia Europeană ar urma să mărească semnificativ finanțarea și să extindă sprijinul către sectoare considerate decisive pentru economia și securitatea regiunii.
