Șapte insule din Marea Egee au declarat stare de urgență din cauza secetei, în condițiile în care temperaturile sunt tot mai ridicate, iar precipitațiile tot mai reduse. Printre cele mai afectate se află Astypalaia, unde autoritățile avertizează că rezervele de apă nu mai sunt suficiente pentru populația locală și pentru numărul mare de turiști care ajung pe insulă în fiecare vară.
Starea de urgență a fost instituită și pe insulele Karpathos, Leros, Patmos, Symi, Tinos și Alonnisos. Situația este cu atât mai dificilă cu cât sezonul turistic coincide cu perioada în care consumul de apă atinge cele mai ridicate niveluri.
Rezervele de apă din Astypalaia sunt aproape epuizate
Astypalaia se bazează în mare parte pe apă îmbuteliată pentru consum și pe un singur lac artificial, construit în anii 1990. În timp ce nordul și vestul Greciei au avut una dintre cele mai ploioase ierni din ultimii ani, insula din sud-estul Mării Egee trece prin al doilea cel mai secetos sezon din 2020 până în prezent.
Primarul Nikos Komineas a explicat gravitatea situației printr-o comparație. Dacă toată cantitatea de precipitații căzută într-un an ar fi strânsă într-un recipient, nivelul apei ar ajunge la doar 2,5 centimetri.
Lacul care alimentează principalele localități ale insulei mai conține aproximativ 150.000 de metri cubi de apă, adică o șesime din capacitatea sa totală. În timpul verii, consumul ajunge la aproximativ 900 de metri cubi pe zi, iar rezervele existente ar putea acoperi necesarul pentru doar cinci luni și jumătate.
Hotelierii și fermierii încearcă să reducă consumul
Criza apei îi obligă pe operatorii din turism și pe agricultori să își adapteze activitatea. Maria Alkalai, proprietara unui hotel din Chora, le oferă un voucher de cinci euro turiștilor care renunță la serviciul zilnic de curățenie, pentru a reduce consumul de apă. Aceasta intenționează ca următorul hotel pe care îl va construi să aibă un sistem de colectare a apei de ploaie, în locul unei piscine sau al unui jacuzzi.
Fermierii sunt afectați direct de restricțiile impuse de autorități. În unele zone, alimentarea cu apă pentru irigații a fost întreruptă pentru protejarea rezervelor destinate populației. Fermiera Evdokia Palatianou spune că și-a pierdut culturile după oprirea alimentării cu apă și că este nevoită să folosească apa din propria fântână. Ea avertizează că, dacă nu vor exista suficiente precipitații, nu va mai cultiva legume în sezonul următor.
Investiții în desalinizare și rețelele de apă
Guvernul elen a alocat 15 milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de apă pe nouă insule locuite. Banii vor fi folosiți pentru construirea și extinderea uzinelor de desalinizare, modernizarea rețelelor de distribuție și amenajarea unor noi rezervoare. Astypalaia va primi 1,5 milioane de euro, iar o uzină permanentă de desalinizare ar urma să devină operațională până la sfârșitul anului. Până atunci, autoritățile folosesc o instalație temporară pentru a asigura necesarul de apă potabilă.
Ministrul elen al Mediului, Stavros Papastavrou, a declarat că gestionarea resurselor de apă este o problemă de securitate națională, dar și o condiție importantă pentru dezvoltarea economică și protejarea comunităților locale.
Cercetătorii Centrului Național pentru Cercetare Științifică „Demokritos” avertizează că seceta s-ar putea agrava până în 2049, pe măsură ce schimbările climatice vor reduce precipitațiile și vor crește temperaturile în regiunea Mării Egee.
